Călător prin Valldemossa și Soller

           Precum probabil ați văzut pe contul meu de instagram, luna aceasta am avut parte, pentru a doua oară în viață, de un minunat concediu în Palma de Mallorca, o locație de vis pentru toții iubitorii de mare, căldură și gastronomie. Zic și gastronomie pentru că întreaga mea vacanță de anul acesta a avut și o importantă dimensiune culinară, alegând, împreună cu soțul meu, să ne bucurăm mai mult de cultura culinară locală, decât la prima vizită. Am savurat preparate pe bază de fructe de mare, din zona de litoral a insulei, dar am urcat și în zona montană, mai exact in Pollenca și am mâncat miel și o specialitate de carne de ied de o savoare incredibilă.

Am făcut și plajă, dar numai cu protecție 50, motiv pentru care nu m-am întors arsă de soare, ci doar puțin bronzată, ceea ce mă bucură, pentru că tenul meu nu are prea mult de suferit, față de anii anteriori când făceam baie de soare necontrolată.

Nu am făcut prea multe poze în vacanță și nici nu am fost vreo mare fashionista pe acolo, m-am bucurat în mod relaxat de căldură, de atmosferă și de oamenii de care am fost înconjurată, întorcându-mă acasă cu acea mult dorită stare de bine. Ok, poate și puțin deprimată pentru că s-a terminat prea repede, dar cred că aceasta e o stare inevitabilă după fiecare concediu... :)

Într-una din zile, am vizitat un sat foarte cochet de pe insulă, mai exact Valldemossa, un loc unde timpul parcă a stat pe loc, conservând în mod intact atmosfera unor secole demult apuse. Este locul în care George Sand a scris O iarna în Mallorca, în vremea în care se retrăsese în Valldemossa împreună cu Chopin pentru a-și trăi idila netulburați de bârfele de la Paris. E drept că socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din târg, cei doi nefiind primiți prea bine de către localnici, iar climatul umed și rece din iarna respectivă nereușind decât să înrăutățească starea de sănătate, tuberculoza mai exact, de care suferea Chopin. Deși nu a fost un cuplu prea iubit de localnici, totuși în prezent Valldemossa este strâns legată de vizita lui Chopin din 1838, locul în care a trăit și a compus acesta devenind una dintre atractiile turistice ale locului.

am purtat:
tricou H&M
fustă vintage
geantă random
sandale Gatta

Satul este foarte micuț, numără circa 2000 de locuitori, este construit din piatră albă, tipică pentru arhitectura insulei, iar casele înalte mărginesc străduțe înguste de o frumusețe ireală, o adevărată plăcere să te pierzi în plimbări romantice sau să poposești la cafenelele cochete din centrul satului pentru bunătățile locale. Fiecare casă este protejată de un simbol religios care o înfățișează pe Santa Catalina Tomas în rugăciune, protectoarea satului, o fiică de țărani născută în 1931, beatificată în 1792 și canonizată în 1935.

Din Valldemossa am plecat spre Soller, un alt loc încărcat de istorie, locuit încă din anii 5200 î.Hr. Vizita noastră a avut un scop precis – acela de a savura faimoșii gambas de Soller, care din păcat, s-au dovedit a fii mai mult un mit, deoarece mult prea puține restaurante de pe malul mării mai au această specialitate în meniu. Prin Soller eram doar noi și încă un cuplu de britanici care răsfoiau meniurilor restaurantelor în cautarea faimoșilor creveți, marea majoritate a turiștilor savurând pizza, hamburger și cartofi prăjiți sau pastele italiene din plin prezente la toate terasele. 

Am fost cam dezamăgiți, dar nu puteam accepta să nu gustăm totuși specialitatea respectivă, așa că ne-am așezat la unul dintre cele două restaurante unde am reușit să găsim așa ceva și am putut într-un final să ne desfătăm cu creveții mult doriți. Au fost buni, foarte buni, dar la fel de buni ca și la alte restaurante de pe insulă. Diferența de preț nu consider că s-a justificat.

                     Cat timp am stat în Mallorca am băut aproape de fiecare data suc proaspăt de portocale și pot să vă spun cu mâna pe inimă, de aceea m-am și gândit să specific, că este cel mai bun fresh de portocale pe care l-am băut vreodată. Dulce și extrem de aromat, cum nu poți să prepari niciodată din portocalele comercializate în țară. Mult mai bun decât toate fresh-urile consumate în Grecia sau Italia. Am băut de asemenea, preparată de cumnata mea, o minunată limonadă cu căpșuni și extract de stevie în loc de zahăr, care mi-a rămas la suflet și pe care vreo să o recreez și eu neapărat în țară. Și bineînțeles am băut muultă sangria!! MINUNAT!!!

Și apropo de paragraful referitor la Valldemossa, dacă vă plac biografiile și sunteți interesate de viața fascinantă a lui George Sand, vă recomand acest roman:

Cam atât pentru postarea de astăzi, mai am în plan încă una, cu un alt outfit și poate alte câteva povești relaxante.

Pentru a fi la curent cu noutățile vă invit să mă urmăriți pe instagram, @vintagelooksimona, acolo postez cel mai des! 

Cu mult drag,

Simona

                           VintageLook