Să mai stăm și de vorbă, zic ....
... mă gândeam că aș putea să
mai dau și un semn de viață în afara postărilor programate, că doar e blogul
meu și îl descriu ca fiind extrem de personal. În ultima lună numai așa nu a
fost, dar cred că deja v-ați obișnuit cu stilul meu – la anumite intervale de
timp, viața mă răpește și mă ține departe de lumea VintageLook, deși parcă
niciodată nu am lipsit chiar atât de mult. Este adevărat că de această dată, la
inițiativa mea, am dat o tură și prin viața reală ( în afara zonei mele de acțiune) și am socializat cam mult
(contrar stilului meu), în încercarea de a lua din nou pulsul vieții. Mare
schimbare față de ceea ce lăsasem mai demult, nu am găsit, aceleași relații
interumane complicate, consumatoare de energie și timp și fără prea mari
beneficii de natură emoțională. Poate nici mediul ales nu a fost cel mai
potrivit, nu știu ce să zic, dar parcă am devenit mult prea pretențioasă cu
privire la modul în care îmi consum timpul liber, ca să mai pot face multe
compromisuri. Sună cam urât și egoist, nu ... ?! L
În rest lucrez foarte mult,
cam asta fac toată ziua, iar puținul timp care îmi mai rămâne îl consum
plângându-mă de oboseală. Daaar, cu toate acestea, am reușit să-mi gestionez
astfel timpul, încât să mă apuc de sport, așa că mi-am făcut abonament la sală.
Este prima dată când fac asta, până acum am făcut sport doar acasă, însă
recunosc că nici nu se compară cu determinarea de care ai parte într-o sală de
sport. Eu sunt încă la început, îmi sporesc rezistența puțin câte
puțin, dar starea de bine a venit de la prima ședință. Nici prin gând nu mi-a
trecut că este posibil să-mi placă acest soi de experiență, însă rezonez pe
deplin cu această formă de sport și pe cuvânt, că nu aș mai pleca de acolo.
Scopul meu este tonifierea, deocamdată am slăbit foarte mult, a funcționat
deplin pentru mine, deși scopul nu era acesta J)) Oricum la asta am
fost ajutată și de schimbarea stilului alimentar. Am început să mănânc mai
sănătos și fizic mă simt mult mai bine. Dacă la fel s-ar simți și corpul meu
emoțional ... dar acolo e altă poveste.
Prost stau la capitolul îngrijirea
feței, lipsa timpului m-a afectat și în sensul că nu am mai reușit să parcurg
toți pașii pentru curățarea și hidratarea tenului. Au fost multe seri în care
m-am demachiat cu apa micelară și m-am culcat, fără pic de AHA, BHA sau
minunatele mele serumuri, de care mă declar totuși obsedată, astfel încât, acum,
combinat și cu oboseala și lipsa somnului, tenul meu nu e în cea mai bună
formă.
Nici planul legat de citirea a cel
puțin două cărți pe lună nu a prea funcționat, dar am reușit totuși să citesc
Invitație la vals, asta după ce mi-ați recomandat-o voi într-o discuție similară.
Fetelor, ce mi-ați făcut-o, am plâns la finalul romanului cu șiroaie de lacrimi
și o cutie de șervețele, pfff, pe un fond emoțional sensibil, m-a prins cartea
într-un așa fel ... J Nu înteleg cum de
mi-a scăpat romanul acesta atâția ani!!!
Am mai citit după aceea Francisca, o
carte tare interesantă, o multitudine de incursiuni psihologice complexe în
viața unor personaje cu tipare comportamentale diametral opuse, iar acum, tot
la recomandările voastre, am început Cel mai iubit dintre pământeni. Sunt la
primul volum, dar l-am cumpărat și pe cel de-al doilea, se vinde cu nu știu ce
ziar și urmează și volumul III săptămâna aceasta. Pe drum, dintr-o comandă online, se afla Manon
Lascaut, o carte pe care mi-o doresc de câțiva ani, iar după aceea nu mai am
nimic în plan. O să văd ce-mi va apărea în cale, de obicei cărțile apar în
viața mea atunci când am nevoie de ele.