"Mândria merge înaintea pieirii şi trufia merge înaintea căderii."

sâmbătă, 10 iunie 2017

Dimineți liliachii de vară cu B.U și C-THRU

Bine v-am regăsit!

Vreau să vă destăinui faptul că, începând cu luna iunie, am descoperit două noi arome fresh care îmi plac deosebit de mult și pe care le folosesc aproape zilnic pentru că le percep ca fiind creatoare de bună dispoziție și reprezintă o bună metodă de a începe ziua. 


Precum prea bine se poate observa din imagine, este vorba despre gelul de duș din noua gamă B.U Bodystories, îmbogățit cu ulei abisinian și extract de orhidee și apa de toaletă C-THRU Glamorous, ambele extrem de fresh și pline de prospețime. 

joi, 8 iunie 2017

Amintiri din adolescență cu STR8


Era într-o seară de sâmbătă pe la sfârșitul anilor '90, îmi amintesc perfect de fardul albastru cerneală cu care îmi exersam machiajul la fiecare sfârșit de săptămână și glitterul multicolor pe care îl aplicam cu multă precizie în colțul interior al ochilor, de fondul de ten marca Ruby Rose cu subton roz, care, cu ochiul critic de acum aș spune că nu mi se potrivea deloc, și nelipsitul creion negru Ada, pe atunci cu adevărat deosebit din punct de vedere calitativ.

Mă pregăteam de discotecă, precum probabil ați ghicit. Da, prin '90 noi mergeam la discotecă, nu în club și plecam de pe la ora 20:00 de acasă, pentru că distracția începea foarte devreme. În esență lucrurile nu erau foarte diferite față de acum, aveam machiaje accentuate și outfituri cu fuste de-o palmă (ca și acum) paietate și colorate specifice anilor '90.  Totuși nu aveam look-uri la fel de elaborate ca cele ale domnișoarelor din cluburile anilor 2000, dar mesajul pe care ne doream să-l transmitem și motivația au rămas aceleași. Indiferent de perioadă, tinerii vor ieși și vor socializa mânați mereu de același scop – fetele își doresc să atragă băieții, iar băieții vor face tot ce le stă în putere să atragă atenția fetelor. Cine afirmă că, singur fiind, ieșea în discotecă pentru altceva, ei bine, minte!!!

Ce era diferit față de nopțile din cluburile actuale sunt celebrele blues-uri de după 00:00, un șir de vreo 3 piese lente care, în mod evident, presupunea un dans în doi. Cu inima bătând nebunește în piept, după ce toată seara te-ai holbat într-un mod ...în mintea ta discret, ca să nu prindă că ești topită după el cică, așteptai să vezi dacă te invită sau nu la dans. Socoteala de acasă nu se potrivea mereu cu cea din târg, pentru că era posibil să invite o alta, motiv să o urăști toată viața și să nu o mai saluți nici în prezent întorcând capul în altă parte. Eh, dar nu ăla e motivul, exagerez eu acum, cică după atâția ani nu ne mai recunoaștem, că deh, ne-am schimbat prea mult...aham...

Dar trecând peste asta, trebuie să recunosc că treaba cu dansul, mie mi s-a întâmplat des și motivul nu era unul greu de intuit, cântăream vreo 30 de kg cu tot cu cerceii mei supradimensionați, niște belciuge argintii late de vreo doua degete, după cum le descria bunică-mea. Într-o perioadă, în care concepții, precum celebrul grasă și frumoasă încă erau de actualitate în comunitatea noastră, e lesne de înțeles că în adolescența mea nu eram tocmai vreun ideal de frumusețe. Daaa, multă, multă dramă la vremea respectivă și multă slănină și ouă prăjite în untură dimineața la micul dejun, că doar-doar oi mai pune vreun kg pe mine, dar astea sunt poveștile unui alt articol.

Dar ce să vezi, în seara aceea de sâmbătă mi-a ieșit totuși pasiența și la ora blues-urilor ghici cine dansa emoționată toată în brațele crush-ului ei? Moi, adică subsemnata cu belciuge în urechi! Pff, ce seară reușită, demnă de ținut minte și de povestit pe blog peste douaji de ani!