"Mândria merge înaintea pieirii şi trufia merge înaintea căderii."

luni, 22 august 2016

Povestea mea din spatele Brățării Nu mă uita – House of Treasure

Săptămâna aceasta, vânzătoarea mea de antichități, mi-a găsit în sfârșit perechea de sfeșnice pe care o căutam de atâta timp. Sunt grele, din bronz turnat, cu motive vegetale distribuite sub formă de cunună de laur întinsă languros pe cele două brațe până sus spre suport. Le aranjez cu atenție pe măsuța mea de toaletă, iar metalul rece și greu mă determină să mă opresc, să le studiez, să le las să-și spună povestea. Îmi trebuie lumânări ca să le dau viață, mă gândesc... 
Ating cu vârful degetelor modelul alambicat de muguri și frunze răsucite și timpul se destramă în fâșii, oare cine e prima domniță pe care au vegheat-o sfeșnicele mele în negura vremurilor? Închid ochii și încerc să mi-o imaginez pieptănându-și părul lung și buclat, cu ochii mari, visători, scăldați în lumina timidă a lumânărilor. E blondă domnița sfeșnicelor mele, cu luciri de chihlimbar rumanit în păr și ochi albaștri spălăciți. Încerc să merg pe șirul gândurilor sale, să o descopăr la lumina lumânărilor, să-i caut visurile ce-i pulsează în piept, dar propriile mele trăiri întrerup agresiv povestea, mă poartă departe de domnița blondă și mă readuc în prezent. Sorb cu nesaț clar - obscurul camerei mele și mă las învăluită de liniște. Îmi trebuie lumânări, îmi zic din nou, și gândul trece netulburat ca o frunză rătăcită pe luciul unui fir de apă. 


Mă hotărăsc să deschid cartea care mă așteaptă de câteva zile pe măsuță și încerc să citesc câteva rânduri. Eu sunt fiica lui Rembrandt e romanul care mă fascinează în acest moment, dar lumina nu e potrivită pentru citit. Îmi trebuie lumânări, mă gândesc din nou, și gândurile îmi fug spre acea lumină ireală a lui Rembrandt și spre regretul că încă nu am reușit să o văd în realitate în niciuna dintre operele sale, deși mai e atâta timp ... Oare de unde venea lumina lui Rembrandt?! M-am întrebat adesea ... cu siguranță nu e de la sfeșnicele mele și ale domniței blonde, dar nici de la candelele din atelierul său, nu, e ca și cum carnația personajelor emite radiații de lumină în jur, o lumină magică, de o consistență ireală, dramatică, dar atât de vie. Iubesc clar - obscurul lui Rembrandt, precum iubesc aceste clipe de liniște adâncă din camera mea și de dulcea hoinăreală a gândurilor la acest ceas de seară. 

Fixez din nou semnul de carte cu ciucurei galbeni la aceeași pagină și închid romanul fără resentimente, cu mișcări lente, studiate, care pun în evidență într-un mod aproape teatral lucirile de cristal de la mâna mea stângă. Zâmbesc cu sufletul plin la vederea celor trei flori în montură aurie care îmi mângâie încheietura și nu mă pot abține din a le atinge din nou.
Finisaj perfect, fără nicio muchie ascuțită care mi-ar putea zgâria indexul și mi-ar tulbura călătoria tactilă de-a lungul celor trei flori cu 15 cristale din zirconiu și a lanțului auriu care îmi înconjoară încheietura. Nu mă uita se numește bijuteria care m-a cucerit în ultimele zile și care mă determină în seara asta să mă gândesc la clar - obscurul camerei mele dintr-o altă perspectivă. De data asta nu mă ține ascunsă, nu îmi acompaniază gândurile și pofta asta nebună de liniște, ci pune în valoare cea mai frumoasă dintre brățările pe care le posed, îi surprinde într-un mod perfect personalitatea și potențialul de seducție. Seara, în lumina asta magică, brățara Nu mă uita își relevă poate cel mai bine frumusețea, iar eu deja visez la cadrul perfect - o cină târzie la lumina sfeșnicelor mele cu poveste, o sticlă de vin rose, little black dress, Donna de la Valentino și sărutările lui - lungi sărutări ușoare, ca atingerea unui fluture, pe încheietura mâinii stângi, atât de frumos înnobilată de cele trei flori de Nu mă uita. Cu siguranță e unul dintre visele acelea de seară, care au toate șansele să se transforme în cea mai frumoasă realitate! Zâmbesc, îmi dau seama cu emoție că sunt bine, chiar sunt bine!


E târziu, îmi scot brățara și o așez la locul ei, în etuiul alb căptușit cu catifea și satin negru inscripționat cu floarea de lotus aurie, stilizată – logo-ul plin de simbolistică House of Treasure. Mă bucur nespus de momentul de inspirație pe care l-am avut atunci când am ales această piesă desăvârșită. 
Dublu placată cu aur de 18k, brățara Nu mă uita nu are cum să treacă neobservată la mâna oricărei femei, fiind de ajuns o simplă privire pentru a-i evalua calitatea desăvârșită și caracterul luxuriant, dar rafinat și plin de expresivitate. 
House of Treasure nu vinde doar bijuterii atent selecționate, ci le împachetează frumos într-o poveste menită să te inspire, să porți brățara, colierul sau inelul ales, cu o anumită stare de spirt, în acord cu vibrațiile sufletului tău, dar și cu personalitatea bijuteriei alese. 
Dacă vizitați magazinul House of Treasure o să descoperiți un concept unic, care pe mine m-a cucerit de la prima interacțiune, un magazin românesc de bijuterii cu povești, care însă aduce pentru prima dată în România conceptul curated (procesul curatorial), termen cu care am făcut cunoștință abia acum, prin intermediul acestei experiențe. House of Treasure își alege produsele de la designeri și branduri din întreaga lume, selectând piese în funcție de sezon, locație și trend. Procesul de selecție al bijuteriilor își are originea în 6 principii: selecție, context, aranjament, expertiză, unitate și actualizare. Mai multe despre procesul curatorial puteți citi aici.

Pentru mine e târziu, cartea e închisă, sfeșnicele nu au lumânări care să trebuiască a fi stinse, brățara Nu mă uita își face somnul de frumusețe în cutiuța sa din piele, iar eu am de pregătit în minte un meniu special pentru cina de mâine seară.




Noapte  bună! Să fiți iubite, doamnelor!!!
________________________________________



Bijuteriile House of Treasure le puteți găsi aici, iar cu echipa puteți interacționa pe pagina lor de facebook sau pe instagram @hotjewellery
Comenzile vin ambalate într-un mod la fel de original precum însuși conceptul după care funcționează magazinul (vezi imaginea alăturată), bijuteriile fiind ideale pentru a fi oferite drept cadou unei femei speciale din viața voastră, indiferent de ocazie. 
La final am o surpriză pentru cititoarele mele - Echipa House of Treasure împreună cu mine vă oferim 30 de giftcard-uri în valoare de 40 de lei, pe care sperăm să le folosiți cu drag!




VintageLook



17 comentarii:

  1. Fara cuvinte!
    Esti foarte talentata, draga mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc din suflet, draga mea, apreciez nespus! :)

      Ștergere
  2. Tu, Simo, cand scrii, te abandonezi cu totul... Eu asa simt!
    Te imbratisez cu toata bucuria daruita de faptul ca te-am intalnit! :)
    Ilda

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hihi, mai am rezerve, te asigur, am nevoie doar de astfel de momente de inspiratie! :)
      Sentimentele sunt reciproce, draga mea, te imbratisez si eu cu mare, mare drag! Iti multumesc din suflet!

      Ștergere
  3. Ce frumos ai scris! Imi place cand mai dau peste postari de genul, care ma trimit in alte lumi. Pozele au ajutat la crearea ambiantei and the finishing touch was that bracelet. Niciodata nu m-am bagat pe chestii butucanoase sau extravagante. Cat mai finute sau vintage. Daca mai vin ambalate si cu o poveste, i'm sold!
    Multumesc Simona pentru starea de bine! Te pup :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc si eu, Eva, pentru cuvintele frumoase! Bratara este foarte finuta, se potriveste perfect personalitatii noastre, ma bucur nespus ca-ti place atat produsul in sine, cat si povestea mea!
      Te pup si eu!!

      Ștergere
  4. Welcome back Simona! Wellcome back my sweet talented woman!
    Citind articolul tau m am simtit parte din povestea ta, vedeam personajele si atingeam sfesnicele tale pretioase. Pentru cateva minute am fost acolo cu tine.
    Foarte frumos,
    Pupici tone.

    Ps - florile preferate ale tatalui meu sunt Floarea de nu ma uita!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc mult, draga mea! Timpul asta comprimat e singurul care ma opreste sa ma exprim asa cum imi place mie, si tot lipsa timpului e cea care nu mai imi da posibilitatea sa observ asa cum ar trebui elementele din jurul meu si sa le dau voie sa ma inspire. In rest ... sunt aceeasi!
      Te imbratisez cu mult dor!


      P.S M-am emotionat profund la gandul ca tatalui tau ii placeau florile acestea, nu am stiut asta...atat de delicate, de fragile...

      Ștergere
    2. Cand s au mutat, la casa au plantat o "gradinuta" de 5/2m numai cu Nu ma uita ....asa frumos se vede in marea de iarba un dreptunghi albastru!

      Ștergere
  5. Atat de frumoasa si delicata, la fel ca povestea tesuta in jurul ei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E foarte frumoasa si in realitate, am cules numai complimente de fiecare dat cand am purtat-o.
      Iti multumesc frumos, te pup!

      Ștergere
  6. ce draguta este bratara, chiar m-am uitat si la ei pe sit asa modele dragute

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daaa, sunt superbe! Eu la cercei m-am pierdut de tot :P

      Ștergere
  7. Foarte frumoase sunt toate și este destul de greu să alegi. Imi plac toate la fel de mult.

    RăspundețiȘtergere
  8. Frumoasa prezentare. Am "alergat" spre magazin, trebuie sa-l studiez pe indelete. Bratara ta este tare delicata, am vazut ca asa sunt cam toate bijuteriile prezentate.

    RăspundețiȘtergere
  9. Cat de frumos ai scris, Simona! Am ramas fara cuvinte...
    Doar vreau sa spun ca bratara este magnifica iar cartea este pe lista mea, abia astept sa o cumpar :)
    Te pup cu drag!

    RăspundețiȘtergere

Părerea ta este foarte importantă pentru mine, iți mulțumesc pentru comentariu!